Învelişul de sol al localităţii Peregu Mare reflectă în mod fidel interferenţa factorilor pedogenetici (litologici, geomorfologici, climatici, hidrologici şi alţii, asociaţi în timp cu activitatea factorului antropic).
Cernoziomurile tipice şi gleizate sunt soluri ce ocupă suprafeţe întinse în cadrul localităţii Peregu Mare. Ele se definesc prin prezenţa orizontului diagnostic Am (molic) de culoare negricioasă sau brun-închisă.

O caracteristică a acestor tipuri de soluri este conţinutul scăzut de humus (la suprafaţă 2-3 %) ceea ce face necesară aplicarea îngrăşămintelor organice.
Cernoziomurile tipice s-au format pe depozite leossoide, pe luturi şi argile şi aproape toate se găsesc sub influenţa apei freatice. Textura cernoziomurilor tipice este predominant lutoasă, lutoargiloasă şi devine mai uşoară spre profunzime.

Variaţia principalilor indici fizici şi hidrofizici arată că aceste soluri sunt puţin tasate (1,33-1,41 gr. / mc.), cu o porozitate bună şi o permeabilitate bună-mijlocie.
Conţinutul de humus în orizontul Am este mic (2,0-3,0 %) şi scade treptat în profunzime. Conţinutul de N-total este mijlociu în orizontul Ap şi scade în adâncime. Fosforul mobil prezintă valori mijlocii, rezerva de K asimilabil este mijlocie-bună. Capacitatea de schimb cationic prezintă valorile cele mai mari în orizontul Am (30-32 me la 100 gr. sol) şi scade în profunzime.
Prezenţa excesului de umiditate de origine freatică imprimă solidificării cenozomurilor anumite particularităţi, dintre care, de importanţă deosebită prezintă cele legate de manifestarea fenomenelor de gleizare.
Sub inflenţa proceselor de gleizare se formează un orizont specific, denumit orizont gleic care capătă culori specifice (verzui, albăstrui, vineţii etc).

Pe cernoziomurile tipice şi gleizate se practică cultura grâului, porumbului, orzului, florii-soarelui, mazării, lucernei ş.a.
În zonele cu relief jos cu material parental care conţine carbonat de calciu, reprezentat prin loess şi exces de apă de provenienţă freatică slab salinizată, aflată la adâncimi ce nu depăşesc 1-1,5 m (uneori la sau aproape de suprafaţă) se formează lăcoviştile salinizate. Acestea au un profil de tipul Amsc -AGosc-Gr.
În general, lăcoviştile sunt soluri grele nediferenţiate textural pe profil, excesiv de umede şi deci slab aerate; bogate în humus, au reacţie slab alcalină.

Deşi conţin humus, datorită activităţii microbiologice slabe, elementele nutritive se eliberează mai greu, fapt pentru care îngrăşămintele chimice şi îndeosebi cele fosfatice sunt deosebit de eficiente.
Lăcoviştile sunt utilizate predominant ca păşuni şi fâneţe, mai puţin pentru culturi din cauza excesului de umiditate.
Solurile gleice se caracterizează prin orizont Gr în primii 125 cm. Cu profil de tipul Ao-AGo-Gr. Se formează în zone depresionare ca urmare a excesului de umiditate de provenienţă freatică.

Reacţia acestor soluri este mai acidă, procesele de reducere au o intensitate mai mare, se formează cantităţi mai mici de humus (1-3 %) şi adesea are caracter acid.
Textura este de la mijlocie la foarte fină. Regimul aerohidric este defectuos. Gradul de saturaţie în baze este scăzut (80-55%). Aprovizionarea cu substanţe nutritive şi activitatea microbiologică este slabă.
Din cauza excesului de umiditate, solurile gleice sunt utilizate ca păşuni şi fâneţe.

Solonceacurile alcalizate sunt soluri halomorfe saline cu acumulare intensă de săruri uşor solubile la suprafaţă ce se definesc prin prezenţa orizontului salic situat în primii 20 cm.
Profilul acestor soluri este de tipul Ao sa na -Ago-Gr. Textura solonceacului este în funcţie de textura materialelor parentale, dar nediferenţiată pe profil. Reacţia lor este slab alcalină – alcalină.
Datorită conţinutului ridicat de săruri, aceste soluri neameliorate nu pot fi folosite în agricultură decât cel mult ca păşuni (fâneţe).
Datorită fertilităţii lor cât şi a regimului hidric favorabil, aceste soluri sunt propice culturilor de porumb, sfeclă de zahăr, grâu, orz, floarea-soarelui, cartofi, legume ş.a.

În intravilanul localităţilor Peregu Mare şi Peregu Mic se întâlneşte un complex de soluri formate îndeosebi din protosol antropic şi sol desfundat. Acestea au suferit în decursul timpului mari transformări datorită săpăturilor de fundaţii, de şanţuri pentru introducerea conductelor de apă, canalizare, trasări de drumuri ş.a. Toate acestea au făcut ca profilul iniţial al solurilor din această zonă să fie puternic antropizat.