Comunitatea romano-catolică din Peregu Mare sărbătorește anual Kirchweihul. În urmă cu 145 de ani, biserica romano-catolică satului a fost construită de către și pentru credincioșii germani de atunci, dar care nu erau șvabi bănățeni. Se spune că primii coloniști din ceea ce astăzi se numește Németpereg/Velký Pereg/Peregu Mare/Großpereg sau Deutschpereg, care vorbeau limba germană, au trăit pe aceste pământuri cu mult înainte de colonizarea Banatului, mai precis încă înainte de eliberarea de sub turci. Urmele lor nu au străbătut prea mult peste secole, însă strămoșii catolicilor germani de azi – în jur de 50 de suflete – au venit abia acum un veac și jumătate din Austria Inferioară. Pentru ei și cu ei, Forumul Democrat al Germanilor din Arad organizează anual sărbătoarea hramului bisericii – Kirchweihul.

Urmele lor nu au străbătut prea mult peste secole, însă strămoșii catolicilor germani de azi – în jur de 50 de suflete – au venit abia acum un veac și jumătate din Austria Inferioară. Pentru ei și cu ei, Forumul Democrat al Germanilor din Arad a organizat și în acest an sărbătoarea hramului bisericii – Kirchweih-ul.

Sfânta Liturghie a fost celebrată de parohul romano-catolic din Nadlak/Nădlac, Pr. Demeter Salman, împreună cu preotul greco-catolic al parohiei slovaco-rutene din localitate, Pr. Vasile Bojcsuk, cu catolicii din sat, dar și cu asistența pastorului evanghelic Iaroslav Kalousek. Astfel, s-au rostit rugăciuni în română, germană, slovacă, maghiară și în latină.

Peregu Mare poate fi considerată Europă în miniatură, câtă vreme în comuna noastră convețuiesc în pace și armonie 7 naţionalităţi, printre ele: români, ruteni, cehi, slovaci, maghiari și germani. Denumiri comună: Perg, Nemetpereg, Deutschpereg, Velky Pereg.

Peregu Mare este o comună de câmpie cu holde bogate, cu sol fertil şi lucrat exemplar. Aici nu există pământ nelucrat, comuna fiind recunoscută ca având cel mai bun teren agricol din judeţul Arad,. Oamenii sunt foarte harnici şi acest lucru se vede şi pe stradă, în faţa casei fiecăruia.